Sătenii
O mică gară părăsită. Nimeni nu se urcă sau coboară din tren. Un acar ieşit la pensie trăieşte acolo cu familia. În satul din apropiere poetul local sapă morminte ca să mai câştige un ban. Proiecţionistul îşi aminteşte de cinematograful pe vremuri plin. Un cioban visează la îngheţată. Confesiuni ale unor oameni lipsiţi de importanţă, despre lucruri nu tocmai neimportante: vaci, viaţă, credinţă, moarte, avantajul de a avea câini sau şoareci şi nevoia de chelneriţe blonde, Jean-Paul Sartre şi existenţialism, pescuit, ghicitoare şi vânt.