Download TIFF OFFICIAL APP
Str. Popa Soare Nr. 52, Sector 2, București
+40 213 266 480
[email protected]
Levent este un regizor faimos şi habar nu are de existenţa lui Aliye, menajera hotelului unde e cazat. Aliye, în schimb, îi ştie foarte bine filmele şi profită de ocazie pentru a-şi retuşa povestea vieţii.
Doru Chirodea fuge în America în anii ’80, unde se apucă de scris poezie în engleză, fără să cunoască limba. Reîntors în ţară, tipăreşte volume pe banii lui pentru un public tot mai restrâns. Iată o reflecţie senină la apusul unui stil de viaţă boem şi rebel.
Love Hurts este un documentar intim despre fragilitatea şi forţa iubirii, care oferă acces la poveștile reale a două cupluri pe parcursul a doi ani de suferință, despărțiri și reconcilieri. Filmul explorează dinamica sinuoasă a relațiilor și procesul anevoios al vindecării emoționale.
Doi regizori urmăresc un antreprenor devenit eco-activist în timp ce expune mafia lemnului din România. Călătoria lor ia o turnură dramatică atunci când, în mijlocul unei păduri, cei trei sunt atacați de un grup de 12 indivizi furioși.
Proiecție accesibilă și pentru persoanele cu deficiențe de vedere
O jurnalistă din Moldova înstrăinată de tatăl emigrat în Italia de ani buni află că acesta a devenit victimă a unor abuzuri la locul de muncă.
După ce s-a prefăcut ani de zile că este simpatizantă ETA, o tânără poliţistă se bucură că momeala a funcţionat: organizaţia teroristă o contactează. I se cere să-şi pună la dispoziţie apartamentul pentru doi membri ETA care pregătesc mai multe atacuri.
După ce s-a prefăcut ani de zile că este simpatizantă ETA, o tânără poliţistă se bucură că momeala a funcţionat: organizaţia teroristă o contactează. I se cere să-şi pună la dispoziţie apartamentul pentru doi membri ETA care pregătesc mai multe atacuri.
Proiecție accesibilă și pentru persoanele cu deficiențe de auz și vedere prin programul Cinema fără bariere, cu sprijinul Institutului francez din România.
Dincolo de râu există o lume în care suferința, sărăcia și violența sunt realitatea de zi cu zi. Filmul nu explică și nu judecă, ci ascultă. În absența oricărei narațiuni externe, comunitatea își spune propria poveste – cu durere, cu umor, cu demnitate.
O voce feminină bântuie o privire masculină.