Luminița Gheorghiu, elogiată de presa internațională pentru rolul din Poziția copilului (r. Călin Netzer), filmul premiat cu Ursul de Aur la Berlin, este imaginea celei de-a 12-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (31 mai - 9 iunie, Cluj-Napoca). Actrița va fi distinsă cu Premiul de excelență în cadrul galei de închidere TIFF.
Ideea de plecare a fost aceea de a provoca o întâlnire între două personalității definitorii ale filmului românesc: regizorul Cristi Puiu și actrița Luminița Gheorghiu. Consider că între cei doi artiști există o alchimie fantastică, de aceea i-am acordat lui Puiu carte blanche în imaginarea campaniei vizuale a festivalului din acest an, a posterului și a spotului promoțional. Nu e o campanie tradițională, în sensul publicitar al cuvântului, ci o serie de secvențe și de instantanee, de momente de cinema pur, spune Mihai Chirilov, directorul artistic al festivalului.
Cariera Luminiței Gheorghiu, începută acum mai bine de 30 de ani, este strâns legată de cea a lui Cristi Puiu, care a distribuit-o în toate cele trei lungmetraje ale sale: Marfa și banii (2001), Moartea domnului Lăzărescu (2005) și Aurora (2010). Rolul asistentei din Moartea domnului Lăzărescu i-a adus Premiul pentru interpretare la Festivalul Internațional de Film de la Namur și Premiul pentru Cea mai bună actriță în rol secundar din partea Asociației Criticilor din Los Angeles.
Afișul, conceput de Cristi Puiu după o fotografie realizată de Luchian Ciobanu în timpul filmărilor pentru spotul TIFF și realizat împreună cu Iulian Puiu, este inspirat de o scenă din Secvențe (r. Alexandru Tatos, 1982), în care apare Luminița Gheorghiu.
Eu am descoperit-o pe Luminița Gheorghiu în Moromeții, dar ceva mai târziu am văzut-o în Secvențe, un film mai vechi decât Moromeții. Vizualul face trimitere la o scenă din Secvențe, singura de altfel în care apare Luminița. Mircea Diaconu invită echipa de filmare la el acasă pentru a-i arăta colecția de ascuțitori, dar, fiind foarte supărat pe soția sa, a pedepsit-o și a închis-o într-o cameră. Când deschide ușa, Luminița stă pe marginea patului. Desigur, posterul e mai colorat, există în el mai multe elemente simbolice, dar face trimitere la acel moment al Luminiței și, în esență, face trimitere la cinema, explică regizorul Cristi Puiu.
A fost o surpriză foarte mare și m-am simțit onorată că m-au ales pe mine. Iar reîntâlnirea cu Cristi Puiu a fost foarte plăcută, am colaborat la trei filme deja, ne cunoaștem bine și cred că vom lucra împreună până când viața ne va despărți, spune Luminița Gheorghiu.
Actrița a avut roluri memorabile în Moromeții (1988), de Stere Gulea, și Code Inconnu (2000), în regia lui Michael Haneke. De-a lungul timpului, a colaborat cu Lucian Pintilie, Alexandru Tatos și Radu Mihăileanu, lucrând în paralel pe scena Teatrului Bulandra din București. A jucat și în A fost sau n-a fost?, de Corneliu Porumboiu, 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, în regia lui Cristian Mungiu, sau Fața galbenă care râde, de Constantin Popescu. În 2010, a câștigat Premiul Gopo pentru rolul secundar din Francesca, în regia lui Bobby Păunescu. Luminița Gheorghiu deține rolul principal în filmul Sunt o babă comunistă de Stere Gulea, care va avea premiera în acest an.
