Jurnal de festival- Ziua 2

04.12.2012 00:11
Cea de-a doua zi de festival Making Waves a prilejuit o nouă proiecție cu Despre oameni și melci, în prezența echipei.

 În cadrul sesiunii de Q&A moderate de Robert Koehler, director al departamentului de programare al Film Society of Lincoln Center, regizorul Tudor Giurgiu a ținut să facă o serie de precizări pe marginea comparațiilor dintre ultimul său film și comedia The Full Monty (1997). În măsura în care influențe din partea filmului lui Petro Cattaneo există, acestea se referă la încercările realizatorului român de a se delimita de obiectul de referință. Giurgiu a menționat secvențele de arhivă în care realizările uzinei ARO erau prezentate în cheie triumfalistă, comentariu ironic la care, date fiind similitudinile cu momentele de început ale producției britanice, ulterior s-a renunțat.

Vorbind despre colaborarea cu actorii, Giurgiu a amintit scena din clinica bucureșteană în care George face primii pași către salvarea uzinei ARO. Aceasta a căpătat forma actuală în urma unui accident fericit (perdeaua furnizată de departamentul de recuzită nu avea dimensiunile potrivite), la care s-a adăugat contribuția flerului improvizatoric al actorului Andi Vasluianu, care aduce delicatețe acolo unde nimeni nu s-ar fi așteptat s-o întâlnească. „Am încercat să evit ca deciziile mele regizorale să ia prim planul și să las actorii să se exprime cât mai liber”, a mărturisit regizorul, care a adăugat că filmul său marchează prima colaborare pe ecran dintre Jean-François Stévenin, o legendă a cinematografiei franceze, și Robinson Stévenin, tată și fiu în film, dar și în viața reală. 

Despre legătura afectivă cu totul aparte a echipei de filmare cu perioada de început a anilor ’90, Tudor Giurgiu a declarat: „concertul lui Michael Jackson din 1992 a marcat intrarea mea în industria spectacolului. Angajatorul meu era un cameraman american căruia trebuia să-i țin cablurile. Salariul meu: 50 de dolari pe zi. Andi, pe de altă parte, lucra peste stradă de mine, la un butic. Era perioada în care orice se putea întâmpla și de aceea am decis ca acțiunea filmului să se petreaca în 1992, și nu în 2002, atunci când a avut loc evenimentul din care e inspirat.”

În continuarea programului, au fost prezentate peliculele Din dragoste, cu cele mai bune intenții, în regia lui Adrian Sitaru, și Toată lumea din familia noastră, al doilea lungmetraj semnat de Radu Jude. Producătorul Ada Solomon, care a colaborat la ambele proiecte, a fost prezent în sala Walter Reade a Film Society of Lincoln Center, în cadrul unei discuții cu Robert Koehler. „Rolul producătorului, așa cum îl văd eu, este de a-și folosi toată creativitatea pentru a sprijini o realizare cât mai fidelă a viziunii regizorale. Producătorul trebuie să joace rolul de mamă-surogat, să fie un diplomat perfect, dar și psiholog. Trebuie permanent să mediezi între potențialii distribuitori, care au propriile lor așteptări și cerințe, fiind interesați de reacția pe care filmul o va suscita în rândul spectatorilor, și artist, care vrea să-și transpună viziunea în realitate. Vrei ca filmul să aibă succes, să fie văzut de cât mai mulți oameni cu putință, ceea ce nu e posibil fără cel puțin un distribuitor. Dar toate acestea nu fac altceva decât să consolideze relația dintre producător și regizor”, este de părere producătorul Ada Solomon.

„O mare provocare, în ceea ce privește Toată lumea din familia noastră, a fost să găsim maniera optimă de a lucra cu fetița Sofia Nicolaescu fără să o expunem la situații cu potențial traumatizant, cu atât mai mult cu cât și eu, și Radu suntem părinți, și credem că binele unui copil e mai presus de orice operă de artă. Drept urmare, Radu a făcut castingul pentru fetiță, iar eu pentru părinți, pentru a fi cât se poate de siguri că provine dintr-o familie stablă și că părinții ei sunt capabili să fie alături de ea în timpul filmărilor. În plus, am avut parte de sprijinul unui psiholog, care a lucrat cu noi și cu părinții Sofiei”, a adăugat Ada Solomon. Prezența acestui specialist a fost necesară deoarece „filmul e, de fapt, povestea unui război. Terenul pe care are loc această bătălie e un apartament, dar asta nu schimbă faptul că avem de-a face cu un război în toată regula, unul în care nu există învingători. În același timp, se poate spune despre regizorul Radu Jude că se aseamănă foarte mult unui biolog, care privește lumea printr-un microscop, iar celula care îl interesează este familia”, a precizat Ada Solomon.

La finalul discuției din sala Walter Reade a Lincoln Center din New York, producătorul Ada Solomon a anunțat următorul proiect la care va colabora împreună cu regizorul Radu Jude, intitulat Aferim, „un film despre mentalități și stereotipuri care tratează situația dramatică a minorității rome din România la începutul secolului XIX, privită prin prisma relației dintre tată și fiu”. La acest proiect, va colabora din postura de consulant Constanța Vintilă-Ghițulescu, doctor în istorie și civilizație la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris. Din păcate, în condițiile în care bugetul estimat al proiectului este de 1,5 milioane de euro, la viitoarea sesiune de finanțări organizată de Centrul Național al Cinematografiei, ale cărui rezultate se vor anunța în primăvara anului viitor, suma maximă pe care o poate obține un producător este de aproximativ 220.000 de euro.

Din programul celei de-a doua zile de Making Waves a făcut parte și proiecția în buclă a programului de scurtmetraje, în amfiteatrul din incinta Elinor Bunin Munroe Film Center.